Ce tip de cutie automată să alegem? Analizăm tipurile, fiabilitatea și costurile de exploatare

Cred că eu pot începe scrisul și voi cititul cu un pic de umor mioritic pe tema polemicii „cutie automată versus cutie manuală”.

Cred că nu sunteți străini de zicala cu mestecatul în mămăligă, o aluzie la faptul că la o transmisie manuală folosești atât de des schimbătorul în trafic încât pare că amesteci mămăliga când fierbe.

Lăsând gluma la o parte, este un adevăr, cutiile manuale sunt incomode în trafic urban, de aceea majoritatea mașinilor noi sunt cumpărate cu transmisii automate.

Însă acest termen ne spune pe larg că transmisiile automate schimbă treptele singure, însă nu ne zice prin ce metodă tehnică fac asta, așa că în acest articol m-am gândit să acopăr acest subiect, nu neapărat foarte tehnic ci mai mult în raport cu modul în care sunt folosite mașinile, ca să vă fie ușor să înțelegeți diferențele și să faceti alegerea corect.

Transmisia manuală: de ce este mai ieftină de întreținut pe termen lung

Pentru că majoritatea dintre noi se gândesc în principal la costuri, trebuie menționat că o transmisie manuală este mai ieftin de exploatat pe termen lung, deoarece mecanismele interne sunt foarte simple și necesită o cantitate mică de ulei, în general în jurul a 2 litri, ulei ce costă câteva sute de lei cu tot cu partea de manoperă de schimb, operațiune ce se face de obicei la intervale de zeci de mii de km și câțiva ani, spre deosebire de automată unde cantitatea mai mare de ulei și caracteristicile tehnice diferite ridică costul de servisare la câteva mii de lei respectând aproximativ aceleași intervale de km și perioadă.

În cazul ambelor tipuri de transmisie pot apărea uzuri treptate care generează costuri ceva mai mari la automate versus manuale, unde kitul de ambreiaj reprezintă cam singurul punct sensibil pe partea de costuri, mai ales dacă mașina nu este condusă corect sau dacă este condusă mult în regim urban unde ambreiajul este patinat des, costuri ce pot ajunge la câteva mii de lei cu tot cu partea de manoperă.

Lăsând însă la o parte costurile avantajoase pe termen lung ale unei transmisii manuale, este de necontestat faptul că o transmisie automată este mult mai confortabilă, nu mai faci deloc acel “joc de glezne”, având doar 2 pedale piciorul stâng se poate odihni în permanență iar mâna dreaptă rareori atinge maneta sau butoanele de control pentru controlul transmisiei.

Tipuri de transmisii automate: ce alegi în funcție de nevoile tale

Acum că am trecut în revistă comparațiile de mai sus, să continuăm cu niște descrieri ale tipurilor de transmisii automate, ca să vedeti care ar fi mai avantajoasă pentru voi.

Mașinile pot fi folosite în moduri diverse dar important este să-ți analizezi situația și să vezi care din moduri este predominant si să alegi o transmisie automată care să fie fiabilă pe termen mai lung.

O scurtă paranteză, dacă ai mașină de serviciu sau leasing operațional nu prea e relevant ce tip de automată alegi deoarece tu defapt ai un abonament de mobilitate, care acoperă toate costurile de operare și poți schimba mașina des, așa că nu o ții suficient de mult timp încât să ai probleme de fiabilitate.

Cel mai des întâlnit tip de transmisie automată la nivel global a fost până recent cea cu convertizor și reductoare planetare însă dacă ții o evidență mai atentă cu siguranță găsești mai multe exemplare de transmisii dublu-ambreiaj.

Cum au schimbat Toyota și Honda piața

Următoarele în clasament sunt transmisiile mașinilor hibride,care funcționează în multiple moduri care îmbină aportul motorului termic cu aportul a cel puțin un motor electric.

Ele sunt des întâlnite pentru că Toyota și Honda au început să facă masini hibride la finalul anilor 90’ , generând un trend adoptat treptat de toți producătorii, astfel majoritatea mașinilor moderne nu doar că sunt automate ci sunt și hibridizate într-o oarecare măsură.

Iar la capătul clasamentului consider că regăsim transmisiile cu variație continuă de raport (CVT, a nu se confunda cu cele hibride eCVT, care au în comun doar efectul de automatizare prin variație continuă,nu și partea mecanică internă) precum și transmisiile manuale robotizate.

În afară de aceste categorii generale există multe combinații între categoriile descrise mai sus, regăsite de obicei pe mașinile hibride precum și categoria specială a mașinilor electrice, care de obicei folosesc un singur raport fix de demultiplicare, așa că putem spune comic că nu au cutie de viteze, ci cutie de…viteză.

Acum să le luăm pe rand, succint.

Cutia Automată cu convertizor de cuplu

Este cea mai veche formă de transmisie automată, cu o mecanică complexă, dar robustă, putem spune că a trecut testul timpului, așa că nu dai greș dacă alegi una, și aici mă refer strict la principiul de funcționare, care însă nu garantează 100% că este perfect fiabilă, deoarece fiecare producător are particularitățile lui și evident că unii le fac mai fiabile decât alții.

Punctul comun al tuturor automatelor cu convertizor este că au toleranță mare la condiții grele și variate de trafic, sunt cele mai bune la tractat și întreținute preventiv pot să ducă sute de mii de km de condus intens, mulțumită proprietăților convertizorului de cuplu care poate patina în sarcină fără să existe contact fizic direct între componentele interne, practic am putea defini convertizorul ca fiind ambreiajul unei cutii automate si paradoxal toate convertizoarele au un ambreiaj de blocare a patinării convertizorului, pentru creșterea eficienței transmisiei.

Aș estima un cost aproximativ de 2500 Ron la fiecare 5 ani pentru mentenanța preventivă, constând în schimbul de ulei și filtru care include folosirea unei cantități suplimentare de ulei pentru spălarea internă a transmisiei

Costurile incomode pot fi însă mult mai mari dacă vine vorba de demontarea transmisiei pentru înlocuirea convertizorului, a unității mecatronic și a seturilor de discuri de fricțiune, o asemenea operațiune poate să ajungă și la 50.000 Ron în cazul unor mașini premium, însă reiterez faptul că acest cost apare doar în cazul unor defecte majore care dacă se regăsesc în perioada de garanție și nu sunt din culpa șoferului, în mare parte din cazuri vor fi acoperite de producător.

Cutia automată cu dublu ambreiaj

Având în vedere construcția internă care este în realitate mult mai simplă decât crede lumea, aceste transmisii sunt foarte des întâlnite deoarece costul lor de producție este similar unei transmisii manuale, având pinioane elicoidale cu sincroane și furci selectoare exact ca la o cutie manuală, însă având 2 seturi de ambreiaje, practic avem 2 transmisii manuale într-o carcasă comună, care sunt gestionate automatizat de către o unitate mecatronic prin intermediul unor mecanisme electromecanice sau electrohidraulice, ceea ce le crește complexitatea pe partea de costuri fata de o manuală.

Din punctul meu de vedere, alături de transmisiile manuale robotizate și de cele CVT, despre care vom vorbi mai încolo, sunt cel mai puțin rezistente la abuz precum tractat intens, condus sportiv cu ruperi de ritm și trafic urban haotic.

Asta nu înseamnă că trebuie să fugi de ele, deoarece majoritatea rezistă fără probleme cel puțin 200.000 km și oferă o senzație dinamică de condus, datorită schimbărilor de treaptă foarte rapide care nu presupun nicio întrerupere de putere în accelerație.

Ambreiaje uscate vs ambreiaje umede: ce diferențe contează cu adevărat

Sunt de părere însă că DCT este o transmisie perfectă pentru supercar-uri și nu sunt potrivite pentru mașini normale, ele însă fiind prezente deoarece sunt ieftin de produs și nu au pierderi de eficiență, astfel nivelul de emisii WLTP poate fi atins mai ușor.

În general pe mașinile mici avem ambreiaje monodisc uscate iar pe cele puternice ambreiaje multidisc umede, care sunt mult mai rezistente la patinare și la uzură.

Așa că atunci când achiziționați o mașină de preferat ar fi să căutați una cu ambreiaje umede multidisc pe cât posibil.

Costurile de servisare preventivă ale acestor transmisii sunt la fel ca la cele cu convertizor, în general avem o cantitate de ulei în jur de 7 litri, dacă vorbim de cutiile cu ambreiaje umede.

La cele uscate este exact același tip și cantitate de ulei ca la o transmisie manuală, care unge și răcește pinioanele, deci vorbim de costuri mai reduse, câteva sute de lei.

Trebuie însă analizat fiecare producător în parte la achizitie deoarece transmisiile automate DCT cu gestiune electrohidraulica, nu electromecanică, au de obicei cel puțin 2 tipuri de ulei, unul hidraulic ATF, pentru ambreiaje și/sau pistoanele hidraulice de control al acestora și al furcilor selectoare, precum și un ulei MTF de transmisie manuală, exclusiv pentru zona de pinioane.

Costuri suplimentare la transmisii 4×4: ulei pentru cutia de transfer

Dacă vorbim de cutii longitudinale cu tracțiune integrală avem și a 3-a categorie de ulei, pentru cutia de transfer.

Însă fiind o cantitate totală însumată oarecum similară, putem concluziona că 7 litri de ulei ATF pentru o transmisie care merge cu un singur tip de ulei vor costa cat 7 litri de uleiuri cu rol dual (2 ATF+5 MTF), cost cu tot cu filtre și manoperă în medie în jur de 2000 Ron la fiecare 60.000km sau 5 ani.

De asemenea costurile de reparație extinsă pot ajunge la valori incomode, între 10.000 Ron și 25.000 ron dacă vorbim de kituri de ambreiaje și unități mecatronic plus alte piese interne.

În general un set de ambreiaje, fie ele mono sau multidisc sunt în jur de 4000 Ron.

Alt aspect de luat în calcul este că transmisiile DCT folosesc în general volant cu masă dublă pentru preluarea șocurilor generate de schimbarea rapidă a treptelor, piesă ce se schimbă de obicei odată cu ambreiajele, având un cost de cel puțin 4000 Ron.

În concluzie pe partea de costuri pe termen lung vom avea ceva mai mult ca la o automată cu convertizor iar fiabilitatea și rezistența la abuz sunt mai mici, eu sub nicio formă nu aș tracta o sarcină ridicată cu vreun tip de transmisie DCT, deși există pe piață camioane Volvo cu asemenea transmisii care au dovedit că pot tracta zeci de tone în rampă fără probleme, dar acolo vorbim de cu totul alt tip de vehicul.

Transmisiile cu variație continuă CVT

Acestea sunt de asemenea o forma simpla mecanic de a obține schimbări automate de treaptă, doar că tehnic ele nu au un număr definit de trepte ci pot simula o infinitate de rapoarte de demultiplicare între un prag minim și unul maxim, cu ajutorul unui mecanism cu 2 seturi de fulii variatoare peste care circula o curea metalica cu zale multiple sau un lanț.

Acele fulii își pot apropia sau depărta pereții în sincron, cam cum se întâmplă la o bicicletă mountain bike cu 18 viteze, aranjate sub forma a 3 foi de mărimi diferite la pedalier si 6 pinioane de mărime diferită la butucul roții spate, astfel foaie mică cu pinion mare e treapta de mers încet iar foaie mare cu pinion mic e treapta de viteză.

Contrar opiniei generale acea curea/lanț din metal nu patinează peste fulii, că dacă face asta, ajungem la costurile de mai jos.

Cât costă revizia unei transmisii CVT și ce presupune întreținerea ei

Pentru a permite repaosul cu motor pornit și plecări de pe loc atât cu fața cât și cu spatele, aceste transmisii necesită ori convertizor de cuplu, ori mecanism ambreiaj multidisc și evident că au un ulei ATF precum cele automate convenționale.

Când vine vorba de costuri, dacă nu sunt probleme mecanice pe durata de viață, avem strict schimbul de ulei și filtru cu manoperă care costă similar cu al transmisiilor descrise mai sus, deci aproximativ 2000 Ron.

Costurile depășesc însă 10.000 Ron dacă apar uzuri mecanice și trebuie schimbate fuliile și cureaua/lanțul.

În România cea mai mare problema cu ele este că pentru anumite mașini importate de prin America sau Asia nu prea se găsesc piese pentru ele, însă cazurile sunt destul de izolate.

Deși nu le-aș recomanda pentru tractat, Subaru a dovedit că sunt rezistente la acest capitol.

Din punct de vedere eficiență sunt foarte bune, însă unele versiuni nu oferă un condus prea intens dpdv senzație.

Transmisiile eCVT

Aceste transmisii sunt probabil cele mai neînțelese, din cauza confuziei de denumire, ele neavând nicio legătură tehnică cu un CVT ci doar au un efect mecanic similar.

Diferența este in primul rând că eCVT este o transmisie hibridă care obține acel efect de variație continuă prin intermediul a două motoare electrice si o metodă de a le lega împreună cu motorul termic.

Unele versiuni folosesc un număr de trepte cu raport fix, altele un reductor planetar.

Deși nu sunt preferatele șoferilor când vine vorba de condusul dinamic ele în realitate sunt performante și eficiente și reprezintă cea mai fiabila forma de transmisie automată, mai ales cele făcute de japonezi, deoarece nu au convertizoare, ambreiaje, curele, lanțuri și sunt vândute într-un număr foarte mare la nivel global.

Spre deosebire de alte tipuri de transmisii automate, nu au nevoie de altă mentenanță în afară de schimbul de ulei și de antigel pentru circuitul de răcire al invertoarelor, operațiune ce se face la intervale mai rare, de obicei spre 100.000 km rulați, cu cost estimativ de 1000 lei.

Evident ca la fel ca orice mecanism exista posibilitatea sa mai apară si anumite situatii punctuale precum uzura unor pinioane sau rulmenți, care însă sunt o exceptie de la regula generală de fiabilitate.

Pe lângă robustețea lor sunt și ușor de condus, mai ales în regim urban, unde poți obține consumuri reale foarte mici.

Transmisiile manuale robotizate

Acestea reprezintă de asemenea o formă ieftină pentru producător de a automatiza o transmisie fără să facă prea multe modificări.

Este interesant că deși în general sunt montate pe mașinile mici și ieftine sunt de asemenea prezente și pe diverse modele de top cu preturi de sute de mii de euro precum modelele Lamborghini V12.

Pe acele modele de top sunt alese pentru că ele derivă direct din motorsport, sunt simple mecanic, robuste si rapide, însă pe masinile mici de buget nu sunt o alegere prea inspirată mai ales în trafic urban, deoarece automatizarea este lentă si nu sunt foarte plăcute la condus, ambreiajul patinează des.

Ambreiajul si timoneria schimbătorului de viteze sunt automatizate cu niste motorașe electrice care funcționează pe principiu mecanic sau hidraulic și de aceea periodic ai o mentenanță de făcut.

Ca bază, mentenanța este identică cu cea a unei transmisii manuale, adică uleiul MTF din transmisie care costa cateva sute de lei si are interval de schimb la 60.000 km in medie.

Însă periodic trebuie schimbat si lichidul hidraulic de la ambreiajul automatizat, in cazul transmisiilor cu sistem electrohidraulic si evident, undeva după 150.000-200.000 km va fi necesar schimbul kitului de ambreiaj care poate avea preț variat in functie de model, așa ca preturile cu tot cu manoperă vor fi cel puțin 2000 lei.

Știu că a fost un articol lung dar îmi place să cred că dacă l-ati parcurs integral ați aflat care transmisie vă este mai potrivita și ce costuri aferente de operare are.