Zece ani de la Dieselgate, scandalul care a schimbat lumea auto
Aproape de luna octombrie 2015, Grupul Volkswagen a fost nevoit să recheme peste 8,5 milioane de vehicule în Europa, după ce autoritățile americane au descoperit un software care falsifica rezultatele testelor de emisii. Zece ani mai târziu, scandalul Dieselgate rămâne un punct de cotitură în istoria industriei auto și a transformat radical strategia celui mai mare constructor european.
La zece ani de la izbucnirea scandalului, efectele Dieselgate depășesc cazul Volkswagen. Normele europene mai stricte, obiectivul de eliminare a motoarelor termice din 2035 și creșterea investițiilor în mobilitate electrică au remodelat complet industria auto. Paradoxal, software-ul care a declanșat criza a fost și scânteia care a accelerat trecerea definitivă la mașinile cu emisii zero.
La începutul anilor 2010, Volkswagen își propusese să devină numărul 1 mondial la vânzări, depășind Toyota. Pentru a cuceri piața americană, dominată de motoare pe benzină, grupul german a mizat pe motorizările diesel, promovate drept economice și nepoluante. Însă, testele efectuate la cererea organizației ICCT, au arătat emisii de oxizi de azot chiar și de 30 de ori mai mari decât valorile declarate.
Investigațiile ulterioare ale Agenției americane pentru Protecția Mediului (EPA) au scos la iveală existența unui software capabil să detecteze condițiile de testare și să reducă temporar emisiile. Aproximativ 11 milioane de mașini Volkswagen, Audi, Seat și Skoda au fost afectate la nivel global.
Volkswagen, de la rușinea Dieselgate la dominația electrică
Scandalul a generat pierderi de miliarde de euro pentru grupul german și a dus la o schimbare de generație în conducerea companiei. În Europa, autoritățile au înăsprit procedurile de omologare și au introdus din 2017 noul ciclu WLTP, mai realist decât vechiul NEDC. Tot atunci au apărut și primele restricții de circulație pentru mașinile diesel în marile orașe.
În urma Dieselgate, Volkswagen a fost printre primele companii care au pariat masiv pe electrificare. În 2019, constructorul a lansat ID.3, primul model din gama 100% electrică bazată pe platforma MEB. Au urmat SUV-ul ID.4, monovolumul ID.Buzz și sedanul ID.7, parte dintr-un plan de investiții de peste 30 miliarde de euro până în 2023.
În paralel, și mărcile din cadrul grupului au accelerat tranziția: Skoda a introdus modelele electrice Enyaq (2020), Enyaq Coupé (2022) și Elroq (2024), iar Cupra și-a extins portofoliul cu Born (2021) și Tavascan (2023), consolidând strategia comună de electrificare a concernului Volkswagen.
Chiar dacă vânzările nu au atins nivelul așteptat, Volkswagen a devenit între timp lider european pe segmentul electric, cu o cotă de piață de aproximativ 30% în 2025.
Grupul continuă tranziția, pregătind noi modele precum ID.Polo, ID.Cross și ID.Golf, și anunță investiții suplimentare de aproape 100 de miliarde de euro în electrificare până în 2030.