Traficul din orașele României în 2025: ce ne spun cifrele

În 2025, traficul din România arată o imagine mai nuanţată decât ne-am aştepta: nu toate oraşele suferă la fel, iar dinamica mobilităţii urbane începe să se schimbe. Institutul pentru Oraşe Vizionare a publicat analiza „Indexul de Trafic”, pentru perioada martie–iunie, și relevă câteva tendinţe care merită atenţie.

Un rezultat care sare în ochi e altfel de oră de vârf, nu mai sunt doar dimineaţa și seara probleme majore de aglomerație, ci şi la prânz. Munca flexibilă, programul decalat și traficul generat de livrări fac ca intervalul 11:00‑14:00 să devină unul critic pentru viteza de deplasare urbană.

Orașele mici, campioane ale traficului fluent, după cum era și logic

Orașele mici sunt cele care excelează la fluenţa traficului sunt Reșiţa, Giurgiu şi Călăraşi, care conduc clasamentul. În aceste oraşe, locuitorii pierd doar 3‑3,5 zile de lucru pe an din cauza aglomeraţiei.

Aceste orașe mici se află în contraste mari cu orașele mari, cum sunt București, Timișoara, Cluj‑Napoca sau Iaşi, unde şofatul zilnic în trafic reprezintă pierderi semnificative. Bucureștiul, de exemplu, înregistrează peste 12 zile de lucru pierdute anual pentru un conducător auto obișnuit.

Excepții pozitive printre orașele mari

Unele orașe mari precum Brăila și Galați surprind plăcut. Deși au peste 150.000 de locuitori, reușesc să fie în zona verde a clasamentului, adică pierderile lor sunt mici comparativ cu orașele mari aglomerate. Acest lucru sugerează că nu doar dimensiunea orașului contează, ci și cât de bine sunt gestionate fluxurile sau cât de bine sunt planificate intervenţiile și infrastructura rutieră.

Datele de bază au fost colectate în zilele lucrătoare, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, și comparate cu traficul de duminică dimineaţa, interval ales ca referință cu trafic slab. Metodologia permite astfel o comparare reală a cât de mult încetinește traficul în orașe.

Privind spre un viitor mai puțin poluat

Pe măsură ce orașele din România continuă să crească și să se schimbe, viitorul mobilității urbane va depinde tot mai mult de decizii inteligente, adaptate realității cotidiene. Nu este suficient să construim drumuri, trebuie să construim obiceiuri, sisteme și orașe care să pună omul pe primul loc. Doar așa putem rezolva vechea problemă a aglomerației din orașele mari, și nu numai.