Conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), românii plătesc cel mai mare preț din Uniunea Europeană pentru a își încărca rapid mașinile electrice. În aplicația Tesla, costul de încărcare este 0,43 euro/kWh, la fel ca în Austria și dublu față de Spania sau Croația.
Asociația spune că acesta nu este datorat unor erori de calcul sau fluctuații temporare, ci reprezintă rezultatul unei „strategii comerciale deliberate pentru România”, aplicate într-o piață „marginală, de tranzit și cu putere redusă de negociere”. Iată câteva exemple pentru prețul de vânzare al energiei electrice la stațiile de încărcare, coroborat cu cel plătit de consumatorul final și prețul pentru ziua următoare:
| Țară | Preț vânzare energie electric la stații de încărcare auto – ianuarie 2026 (€/kWh) | Preț consumator final S2 2025 (€/kWh) | Preț PZU / Ziua următoare – ianuarie 2026 (€/MWh) |
| Spania | 0.21 | 0.28 | 80.00 |
| Croația | 0.22 | 0.20 | 120.00 |
| Turcia | 0.23 | 0.11 | 95.00 |
| Ungaria | 0.26 | 0.11 | 125.00 |
| Franța | 0.32 | 0.25 | 70.00 |
| Italia | 0.34 | 0.32 | 145.00 |
| Bulgaria | 0.35 | 0.14 | 115.00 |
| România | 0.43 | 0.29 | 160.90 |
| Austria | 0.43 | 0.30 | 75.00 |
Asociația spune că România nu are cel mai scump curent, raportat la puterea de cumpărare, dar utilizatorii de mașini electrice plătesc printre cele mai mari tarife de încărcare rapidă.
Analizând prețul de pe aplicația Tesla, piața din România nu este una de volum pentru producătorul american, ci una de siguranță, cu stații amplasate pe coridoare rutiere importante. În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiție și operare sunt recuperate printr-un preț mai mare pe kWh. Cu alte cuvinte, puțini plătesc mult, în loc ca mulți să plătească puțin.
Serbia nu se află pe lista de mai sus deoarece încărcarea la stațiile Tesla este gratuită. Asociația transmite că acesta este un caz în care Tesla „știe să fie flexibilă atunci când vrea să stimuleze o piață”. În schimb, România a depășit faza de „promovare” și a trecut la cea de „monetizare”.
Această logică economică este ușor de înțeles din perspectiva companiei, dar greu de acceptat pentru consumatori. Ungaria sau Polonia, cu tarife semnificativ mai mici demonstrează că diferența nu stă nici în geografie, nici în costul energiei, ci în nivelul de utilizare și concurența locală.
Aici apare adevărata problemă din perspectiva asociației, și anume că România nu are, încă, o competiție reală în zona stațiilor de încărcare ultra-rapidă. Țara noastră are „puține stații, acoperire limitată și alternative rare în afara marilor orașe”. Într-un asemenea context, prețul „nu este constrâns de piață, ci dictat de operator”.